Când eram mic… voiam să mă fac Dumnezeu. Dar nu realizam cât de greu este să iubeşti şi să fii întotdeauna singur.

Numai singurătatea îţi poate aduce profund împlinirea.

Lumânarea îmi rămâne cel mai fidel dintre cititori.

Un pahar face cât mai multe guri de femeie.

Am învăţat să iau totul de la început. Primul cuvânt a fost
amintire.

În fiecare om este captivă o fiară care se hrăneşte cu gânduri.

Întunericul nu este decât un paradis cu luminile stinse în care oamenii-şi strigă pe nedrept izgonirea.

Scormonesc pământul cu un baston. Poate-mi voi găsi liniştea.

Dumnezeu nu tace niciodată, se face că plouă.

Mintea este uneori trădătoare de suflet.

O să-mi adun singurătatea din jur într-o lacrimă şi am s-o plâng peste lume.

Spune-mi, ce mai spui când nu mai e nimic de spus?